Prezentare generală a versiunilor UUID
UUID are mai multe versiuni, fiecare cu caracteristici diferite:
• v1: Bazat pe timp și ID nod, ordonat dar poate dezvălui informații
• v3: Bazat pe nume și spațiu de nume, folosește hash MD5
• v4: Generat complet aleatoriu, cea mai folosită versiune
• v5: Bazat pe nume și spațiu de nume, folosește hash SHA-1, mai sigur decât v3
• v6: Versiune îmbunătățită a v1, partea de timp aranjată în ordine big-endian, mai potrivită pentru sortare
• v7: Versiune nouă bazată pe timestamp Unix, combinând ordinea temporală și aleatorietatea
Cum să alegi versiunea potrivită de UUID
Alege versiunea cea mai potrivită în funcție de scenariul de utilizare:
• Nevoie de securitate: Alege v4 (aleatoriu) sau v5 (nume bazat pe SHA-1)
• Nevoie de sortare: Alege v6 sau v7 (bazat pe timp și ușor de sortat)
• Nevoie de determinism: Alege v3 sau v5 (aceeași intrare produce aceeași ieșire)
• Nevoie de performanță: Alege v1 (viteză mare de generare)
• Valori speciale: NIL (toate 0) sau MAX (toate F) pentru cazuri limită
UUID v4 este complet aleatoriu, potrivit pentru majoritatea scenariilor de aplicare. v3 și v5 sunt deterministe, același nume și spațiu de nume generează întotdeauna același UUID, potrivit pentru situațiile care necesită mapare consistentă. v1, v6 și v7 conțin informații de timp, având o anumită ordine în condiții specifice.
v1, v6 și v7 conțin informații de timp, dar le procesează diferit. v6 îmbunătățește problemele de sortare a timpului din v1, v7 folosește timestamp Unix pentru o ordine temporală mai simplă. Dacă ai nevoie de UUID sortabile după timpul de generare, v6 și v7 sunt alegerile mai bune.
Considerații de Securitate
v1 poate dezvălui timpul de generare și informații despre nod (adresa MAC). v4 este complet aleatoriu, cea mai bună alegere pentru scenarii sensibile la confidențialitate. v3 folosește hash MD5, mai puțin sigur decât v5 care folosește SHA-1. NIL și MAX sunt valori fixe, nu trebuie folosite în scenarii de securitate care necesită unicitate.
UUID este folosit în principal în scenarii care necesită identificatori unici global: sisteme distribuite, chei primare în baze de date, identificatori de sesiune, nume de fișiere, token-uri API etc. Alegerea versiunii potrivite poate optimiza performanța, securitatea și organizarea datelor.